Traditii si obiceiuri de Paste in Maramures

                              Traditii si obiceiuri de Paste in Maramures



      In satele traditionale maramuresene se obisnuieste ca in Joia Mare sa se vopseasca ouale. In alte locuri, acest obicei se practica in Vinerea Mare. Ouale rosii sunt asociate cu jerta Mantuitorului, insa si celelalte culori au semnificatii. Credinta populara spune ca atata timp cat vor fi vopsite ouale rosii, raul va fi tinut departe. Traditiile de Pasti sunt nenumarate in Maramures si se leaga nu doar de vopsirea oualor, ci si de ciocnitul oualor si supersitiile despre acestea. Credintele maramuresenilor fac referire si la celelalte bucate specifice pe masa de Paste: mielul si pasca.

     Oul reprezinta simbolul fecunditatii si era folosit din cele mai vechi timpuri si de alte popoare, in ritualurile lor de sarbatori. De exemplu, popoarele Asiei si Europei care serbau Anul Nou la echinoctiul de primavara ofe

reau in dar prietenilor si vecinilor, oua rosii.

     La crestini, oul il reprezenta pe Creator care creeaza tot si contine in sine totul. Oul vopsit in rosu este asociat cu sangele Mantuitorului. Exista mai multe legende in acest sens, dupa cum a amintit Janeta Ciocan, muzeograf etnolog din cadrul Muzeului de   Etnografie si Arta Populara din Baia Mare.

      ”Oul rosu este asociat cu sangele Mantuitorului. Una dintre legende spune ca in momentul in care Maria Magdalena a pus cosul cu oua sub crucea pe care era rastignit Hristos, a curs sange pe acestea si s-au colorat in rosu. O alta legenda spune ca la cina imparateasca, la trei zile dupa rastignirea Mantuitorului, imparatul a zis ca atunci va invia Hristos, cand ouale de pe aceasta masa se vor inrosi si cocosul care era gatit va canta. Si imediat ouale s-au inrosit, iar cocosul a cantat. Se mai spune ca s-au aruncat cu pietre in Mantuitorul, iar acestea s-au prefacut in oua rosii”, a explicat Janeta Ciocan

Traditii si obiceiuri de Paste in Bucovina

                             Traditii si obiceiuri de Paste in Bucovina



        Sărbătoarea Floriilor este cunoscută în Bucovina sub denumirea de Duminica Stâlparilor, iar semnele din această zi sunt interpretate ca prevestiri pentru anul acesta. Se spune că după cum va fi timpul în ziua de  Florii, aşa va fi şi în ziua de Paşti, iar dacă de Florii ies broaştele, atunci vara va fi frumoasă.
         În toate aşezările din Bucovina, obiceiurile şi îndeletnicirile legate de Sfintele Sărbători de Paşti definesc cu precădere personalitatea bucovineanului, un om liber şi puternic, gata să se elibereze de „balastul” pe care îl simte aproape.
         În duminica Floriilor se sfinţesc la Biserică ramurile de sălcii, ”mâţâşorii”, care încep a înmuguri. Această ramură este dusă acasă şi aşezată la icoane pentru spor în gospodărie, dar şi pentru fete pentru spor în dragoste. De asemenea ele se folosesc şi în caz de boală, punându-se sub perna celui suferind sau pentru îmbunătăţirea vederii.
        Sărbătoarea Floriilor este cunoscută în Bucovina sub denumirea de Duminica Stâlparilor.

Traditii si obiceiuri de Paste in Oltenia

                                Traditii si obiceiuri de Paste in Oltenia

           În Oltenia obiceiurile sunt puţin diferite faţă de celelalte regiuni. Paştele presupune reîntoarcerea oamenilor la Dumnezeu.
           Potrivit tradiţiei, femeile nu au voie să doarmă în Joia Mare, altfel vor dormi tot anul.
             În această zi, se spune că sufletele celor trecuţi în nefiinţă se întorc la casele lor, iar în fiecare gospodărie este aprins focul pentru cei morţi.
           În zona Olteniei, bărbaţii încondeiază ouale. Este una dintre cele mai reprezentative tradiţii practicate. Tot aici, ouăle sunt dăruite la masa de Paşte de către fini, naşilor iar feciorii le oferă fetelor la hora satului.
           În dimineaţa de Paşti, după ce credincioşii vin de la Biserică cu lumânarea aprinsă nu au voie să intre în casă până nu se culege din grădină iarbă verde şi se pune pe scările casei.
           Masa de Paşti trebuie să fie încărcată cu bucatele tradiţionale. Pe lângă ouă roşii gospodinele mai pregătesc şi faimoasa ciorbă de bureţi, cunoscută în alte zone ca ciorbă de miel.
         In a doua zi de Paşti, fetele se îmbracă cu zăvelci, marame lucrate şi poale. Acestea îşi demonstrau măiestria în domeniul ţesutului şi a cusutului în faţa întregului sat.

Traditii si obiceiuri de Paste in Transilvania

                             Traditii si obiceiuri de paste in Transilvania



Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea este saptamana mare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cu duminica pascala. Sarbatoarea incepe de fapt cu duminica Floriilor, cand se sarbatoreste intrarea lui Hristos in Ierusalim. Saptamana mare are menirea impartasirii chinurilor lui Iisus. In aceasta saptamana se termina postul de 40 de zile, si natura renaste. In ziua de joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vor mai bate doar Sambata Mare. Aceasta zi este totodata si inceputul chinurilor Mantuitorului.

400 × 300 - agrofm.ro

Sarbatoarea Pastelui incepe in dupa masa zilei de sambata. Cel mai important moment al zilei este sfintirea apei botezatoare la biserica. Se spunea ca prima persoana care urmeaza sa fie botezata cu aceasta apa “noua” va avea noroc toata viata.

Apa prezinta un rol important si duminica. Crestinii mergeau la biserica ducand mancarea si vinul pregatit pentru a fi sfintite. Postul se termina oficial prin consumarea acestor bucate. In unele regiuni aceasta traditie este vie si in zilele noastre. Se spunea ca daca gainile apuca sa manance din ramasitele acestor mancaruri vor oua mult. Se obisnuia ca oul sfintit sa fie consumat in mijlocul familiei, pentru ca in cazul in care careva s-ar rataci sa isi aminteasca cu cine a mancat si sa isi regaseasca calea spre casa. Mancarea traditionala este carnea de miel pregatita dupa mai multe retete specifice. Mielul este simbolul lui Hristos…

Traditii si obiceiuri de Paste in Dobrogea

                                        Traditii si obiceiuri de Paste in Dobrogea





Potrivit tradiţiei, ouăle se ciocnesc în prima zi numai "cap cu cap", în a doua zi, "cap cu dos", iar în a treia zi "dos cu dos".

Fetele şi flăcăii obişnuiesc în dimineţa primei zile de Paşte, inainte de răsăritul soarelui şi fără a fi văzuţi de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare spre a fi "iuţi, sprinteni, uşori, sănătoşi, harnici şi iubiţi".
În Transilvania s-a practicat, tot în prima zi a Pastelui, Bricelatul. Flacaul care a ieşit primul la arat îi pedepsea pe toti cei care greşisera in vreun fel in postul care trecuse, bătându-i la tălpi cu un bat numit vergel. Obiceiul se termina cu o petrecere, repetată şi in celelalte zile ale

Traditii si obiceiuri de Paste in Banat

                                                  Traditii si obiceiuri de Paste in Banat




Sărbătoarea Învierii Domnului este celebrată în Banat acordându-i-se o valoare deosebită. Tradițiile de Paște din Banat sunt mai puține decât in alte zone, însă chiar și aici se practică tradiția tămâierii bucatelor prin ouăle roșii, drobul de miel și nelipsitul cozonac.
Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină a anului, aceasta comemorând Învierea Domnului Iisus Hristos.

Învierea este astfel celebrată la sfârșitul postului Paștelui și la trei zile după răstignirea lui Iisus Hristos. În multe zone ale țării noastre tradițiile specifice acestei sărbători sunt încă păstrate cu sfințenie.

De exemplu, referindu-ne la zona Banatului, aici obiceiurile de Paște sunt intercalate cu mai multe culturi și fiecare a preluat de la cealaltă părțile care i-au plăcut mai mult.

În zona Banatului cea mai importantă zi este considerată a fi Joia mare. Astfel că în credința bănățenilor în această zi un personaj mitologic feminin, numit Joimărița, umbla prin sate și le pedepsea pe fetele care nu își terminau de tors lâna, iar pe cele mai leneșe le lua la ea acasă și le mânca.

În prezent în Joia Mare se aprind focurile în cimitire pentru că se crede că în perioada Paștelui se deschide cerul și sufletele morților se întorc în sat. Deopotrivă, pregătirea bucatelor tradiționale se face după terminarea curățeniei mari.

În Sâmbăta Mare se sacrifică mielul și gospodinele pregătesc mâncăruri delicioase din acesta.

La micul dejun din prima zi de Paști, se practică tradiția tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primește o linguriță de paști, adică vin și pâine sfințite.

În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe și mâncăruri tradiționale, după acestea continuându-se masa cu friptură de miel.

Cea de-a doua și cea de-a treia zi de Paște sunt rezervate jocului popular. Tinerii și bătrânii se adună în centrul satului în fața bisericii și spre seară începe hora mare a satului.

Ca referință, satul Târnova din județul Caraș-Severin este unul dintre puținele din Banat în care portul popular mai este păstrat cu sfințenie, la loc de cinste.

De altfel, nu există sărbătoare în sat la care costumul popular sã nu fie purtat. Tot aici există tradiția ca în a doua zi de Paște, sătenii, însoțiti de musafiri să pornească spre centrul satului. În fața bisericii intră cu toții în hora mare.

Întrucât portul tradițional are mare prețuire, hora satului este deschisă de către cei îmbrăcați în costume populare.

Traditii si obiceiuri de paste in Crisana

                                     


                                                    Traditii si obiceiuri de paste in Crisana  
                             



              Sarbatoarea Sfintelor Pasti este marcata in comunitatea romaneasca, de o primenire a caselor si gospodariilor, de slujbe speciale savarsite in cadrul Bisericilor Ortodoxe, dar si de o gama larga de preparate traditionale romanesti. De pe masa fiecarui roman nu trebuie sa lipseasca ouale rosii, cozonacul si friptura de mielul. 
 
     Multe dintre obiceiurile pascale sunt legate de ou. Obiceiul colorarii oualor s-a transmis crestinilor si este, din fericire, inca practicat, mai ales, la popoarele Europei si Asiei. Spre deosebire de alte tari ale Europei, unde obiceiul s-a restrans sau a disparut, la romani a inflorit, atingand culmile artei prin tehnica, materiale, simbolica motivelor si perfectiunea realizarii.

     Simbolistica oualor de Pasti trebuie cautata inainte de nasterea lui Hristos, in timpuri stravechi. Oul era dat in dar, fiind considerat simbol al echilibrului, creatiei, fecunditatii, simbol al vietii si al reinnoirii naturii, obiceiul vopsirii lui fiind intalnit la chinezi cu doua mii de ani inainte de Hristos.
 
     Ouale de Pasti, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra saptamana a Postului Mare, numita si "miercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca de la in aceasta zi nu se stricau pana la Pasti. Acum se alegeau ouale pentru masa de Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite. Chiar daca ele erau alese in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din saptamana de dinaintea Sfintelor Pasti, insa, niciodata in Vinerea Mare.
 
     Incondeierea sau "impistritul” oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia romaneasca. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala specific romaneasca.
     In cultura populara, ziua in care se inrosesc ouale este joia din saptamana patimilor, cunoscuta si sub denumirea de Joia Mare. Se spune ca ouale inrosite in aceasta zi, nu se strica tot timpul anului. De asemenea, oamenii cred ca ouale rosii duse la biserica si sfintite, daca sunt ingropate intr-o gospodarie, aceasta este ferita de grindina si piatra.